Înainte de summitul COP30 statele UE au ajuns la un acord privind obiectivul de emisii pentru 2040
După o noapte întreagă de negocieri, miniștrii au ajuns la un acord pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 90% până în 2040, făcând concesii semnificative pentru a obține susținerea statelor sceptice.
Statele membre ale Uniunii Europene au ajuns miercuri la un acord privind noile obiective majore de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, după ce au făcut concesii pe parcursul nopții pentru a câștiga sprijinul capitalelor reticente, înainte de summitul COP30 al ONU din Brazilia, care va avea loc săptămâna viitoare.
Țările UE au purtat negocieri îndelungate asupra a două obiective distincte pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră: unul pentru 2040, care reprezintă un pas important către neutralitatea carbonului, și un alt obiectiv conex, pe care trebuie să-l aducă la discuțiile climatice din Brazilia.
În cadrul unor negocieri-maraton care au durat aproape toată noaptea, blocul european a acceptat în cele din urmă să vizeze o reducere de 90% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2040, comparativ cu nivelurile din 1990, însă țărilor li se va permite să includă credite de carbon internaționale pentru a atinge până la 10% din acest obiectiv.
Din punctul de vedere al emisiilor, Uniunea Europeană se află pe locul patru, după China, Statele Unite și India, fiind, totodată, cel mai angajat dintre marii poluatori în acțiunile climatice, având deja o reducere a emisiilor de 37% comparativ cu nivelurile din 1990.
Însă, după ce a deschis drumul în privința măsurilor de protecție a mediului, peisajul politic al UE s-a mutat spre dreapta, iar preocupările legate de schimbările climatice au fost detronate de chestiuni legate de apărare și competitivitate — cu îngrijorări în anumite capitale că „înverzirea” economiei europene ar putea afecta creșterea economică.
Danemarca, care deține președinția rotativă a blocului, a lucrat toată noaptea pentru a obține sprijinul țărilor cele mai sceptice față de obiectivele propuse — în special Italia.
UE trebuia să obțină sprijinul majorității ponderate a capitalelor pentru obiectivul climatic pe 2040 stabilit de Comisia Europeană — ceea ce implică schimbări ample în industrie și în viața de zi cu zi, într-un context de îngrijorare tot mai mare privind efectele negative asupra economiei Europei.
Miniștrii aveau, de asemenea, nevoie de un acord unanim privind obiectivul de emisii al UE pentru 2035, cunoscut sub denumirea de Contribuție Determinată la Nivel Național (NDC), pe care semnatarii Acordului de la Paris trebuie să-l prezinte la COP30.
Acest obiectiv, stabilit între 66,25% și 72,5%, a fost, de asemenea, convenit pe parcursul nopții.
„Nu arată prea bine”
Pentru a câștiga sprijinul celor mai înverșunați sceptici, negocierile de marți au abordat o serie de „flexibilități” pentru statele membre, inclusiv posibilitatea ca țările să conteze creditele de carbon achiziționate pentru finanțarea de proiecte în afara Europei.
O propunere a Comisiei de a permite ca creditele să acopere până la trei procente din reducerea emisiilor unei țări până în 2040 nu a convins conservatorii, iar în final, țările au obținut un prag mai mare, de 10%.
Țări precum Polonia și Ungaria au obținut, de asemenea, sprijin pentru amânarea cu un an, de la 2027 la 2028, a lansării noului sistem de piață a carbonului pentru transportul rutier și sectoarele de încălzire industrială — despre care criticii spun că ar putea crește prețurile la combustibili.
Într-o concesie importantă, țările UE au fost de acord ca obiectivul general pe 2040 să fie reevaluat la fiecare doi ani.
Organizațiile de mediu au acuzat țările că subminează ambițiile climatice ale blocului prin introducerea unei serii de lacune legislative.
Totuși, un diplomat european, care a vorbit sub protecția anonimatului pentru a comenta deliberările sensibile, a apărat compromisurile luate la Bruxelles, deși acestea nu „arătau prea bine”.
„În lumea reală, murdară, complicată și dificilă de afară, încercăm să realizăm ceva bun”, a spus diplomatul.