Președintele rus, Vladimir Putin, a declarat joi că lumea intră într-o „eră policentrică” în care nicio putere unică nu poate dicta regulile, avertizând Europa împotriva militarizării, exprimând un sprijin condiționat pentru propunerile președintelui american, Donald Trump, privind Gaza și atribuind statelor occidentale responsabilitatea pentru continuarea războiului din Ucraina.
„Discuțiile de la forumul Valdai oferă o oportunitate de a evalua obiectiv și cuprinzător situația din întreaga lume,” a spus el, adăugând că multipolaritatea este „un fenomen calitativ nou” care creează atât oportunități, cât și riscuri.
„Nimeni nu este pregătit să joace după reguli stabilite de o singură persoană undeva departe,” a argumentat el.
Lumea multipolară și guvernanța globală
Putin a susținut că o lume multipolară este mai democratică, deoarece permite „un număr mare de actori politici și economici” să influențeze rezultatele.
„Poate că niciodată până acum pe scena globală nu au existat atât de multe țări care să influențeze sau să încerce să influențeze cele mai importante procese regionale și globale”, a spus el.
Putin a insistat că soluțiile în acest mediu trebuie să se bazeze pe un consens larg.
„Orice soluții sunt posibile doar pe baza unor acorduri care să satisfacă toate părțile interesate sau marea majoritate. Altfel, nu va exista nicio soluție viabilă”, a spus el.
El a adăugat că instituțiile conduse de Occident și-au „pierdut sensul” prin abaterea de la mandatele lor originale și transformarea în „platforme pentru lecții politice”.
Liderul rus a lăudat organizații precum BRICS și Organizația de Cooperare de la Shanghai, spunând că acestea reflectă un consens autentic și un echilibru între membri.
„Ele nu sunt împotriva nimănui, sunt pentru ele însele”, a spus el, contrastând acest lucru cu ceea ce a descris drept tendințele „hegemonice” ale Occidentului.
Europa, NATO și securitatea
Putin a acordat o atenție semnificativă Europei, prezentând-o ca un continent ale cărui elite fabrică amenințări din partea Rusiei pentru a acoperi crizele interne.
El a spus că liderii europeni „exagerează imaginea unui inamic” în timp ce proprii lor cetățeni se confruntă cu datorii în creștere, provocări legate de migrație și „o criză tot mai mare a sistemelor de securitate socială”.
„Majoritatea oamenilor din Europa nu pot înțelege de ce ar trebui să se teamă atât de mult de Rusia încât, pentru a o înfrunta, trebuie să strângă cureaua și să renunțe la propriile interese”, a spus el.
El a respins afirmațiile privind planurile Rusiei de a ataca NATO drept „absurde” și „imposibil de crezut”.
Avertizând asupra consolidării militare, Putin a spus: „Monitorizăm îndeaproape creșterea militarizării Europei. Răspunsul Rusiei nu va întârzia. Răspunsul la aceste amenințări, ca să spunem așa, va fi foarte convingător.”
El a subliniat că Rusia „nu a inițiat niciodată o confruntare militară”, dar istoria arată că „slăbiciunea este inacceptabilă, deoarece creează iluzia că orice problemă cu noi poate fi rezolvată prin forță”.
Conflictul din Ucraina
Referindu-se la războiul din Ucraina, Putin l-a numit „o tragedie ucraineană... dureroasă pentru ucraineni și ruși, pentru noi toți”.
El a repetat argumentul Moscovei conform căruia țările occidentale au folosit de mult Ucraina ca un instrument „pentru a-și extinde zona de control” și a spus că Kievul a fost transformat în „material de sacrificiu”.
El a spus că conflictul ar fi putut fi evitat dacă administrațiile americane anterioare ar fi adoptat o abordare diferită și dacă NATO nu s-ar fi extins spre granițele Rusiei.
„Dacă Ucraina și-ar fi păstrat în cele din urmă independența, adevărata suveranitate, acest lucru ar fi putut fi evitat”, a spus el.
Putin a spus că forțele Rusiei dețin inițiativa strategică pe câmpul de luptă, citând avansuri în mai multe zone.
El a prezentat, de asemenea, cifre detaliate privind pierderile și dezertările din armata ucraineană, susținând că mobilizarea Kievului este în declin.
Verificarea independentă a acestor afirmații este dificilă din cauza conflictului în curs.
El a îndemnat Kievul să negocieze.
„Ar fi mai bine ca conducerea de la Kiev să se gândească la cum să ajungă la un acord. Am discutat despre acest lucru de multe ori și am propus să facem acest lucru.”
El a insistat că Rusia are suficientă forță de muncă și că pierderile sale sunt „de multe ori mai mici” decât cele ale Ucrainei.
Putin a salutat, de asemenea, eforturile de mediere ale unor țări precum China, India, Arabia Saudită și Türkiye, dar a acuzat Europa că escaladează deliberat conflictul.
„Din păcate, nu a fost posibil să se oprească luptele până acum, dar responsabilitatea pentru acest lucru nu revine majorității, ci minorității, în principal Europei” a spus el.
Relațiile cu SUA
Referitor la relațiile cu Washingtonul, Putin a adoptat un ton pragmatic, spunând că actuala administrație americană comunică direct.
„Este întotdeauna mai bine să înțelegi clar ce dorește cealaltă persoană decât să încerci să ghicești prin aluzii vagi”, a spus el.
El a adăugat că Rusia își rezervă dreptul de a-și urmări propriile interese naționale, unul dintre acestea fiind restabilirea „relațiilor depline cu Statele Unite”.
„Indiferent de diferențe, dacă ne tratăm reciproc cu respect, atunci negocierile—chiar și cele mai dure și persistente—vor duce în cele din urmă la un consens”, a spus el.

Gaza și Orientul Mijlociu
Putin a abordat și conflictul din Gaza, descriindu-l drept „un eveniment îngrozitor în istoria modernă”. El a spus că chiar și secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a numit Gaza „cel mai mare cimitir de copii din lume”, deszcriind impactul umanitar ca fiind „tragic”.
Referitor la inițiativele lui Trump, Putin a spus că acestea „pot aduce o rază de lumină la capătul tunelului”.
El a marcat că transferul controlului asupra Gazei către președintele Autorității Palestiniene, Mahmoud Abbas, ar fi „opțiunea preferabilă” și a numit ideea lui Trump de a elibera toți ostaticii din Gaza alături de eliberarea palestinienilor din închisorile israeliene „demnă de sprijin”.
El a subliniat că orice plan trebuie să fie acceptat de palestinieni înșiși, inclusiv de Hamas, și de lumea islamică mai largă.














