Aeroporturile din Copenhaga și Oslo au fost redeschise marți, după ce au fost închise timp de mai multe ore din cauza unor drone neidentificate, pe care poliția din Danemarca le-a descris ca fiind opera unui „operator capabil”.
Această perturbare, care a blocat mii de pasageri, survine pe fondul unei tensiuni crescute în Europa cu privire la presupusele încălcări ale spațiului aerian de către Rusia — o preocupare care urma să domine o întâlnire NATO mai târziu în aceeași zi, la cererea Estoniei.
În capitala daneză, Copenhaga, poliția a declarat că mai multe drone mari au fost observate deasupra aeroportului timp de câteva ore, luni seara, dar în cele din urmă au plecat singure.
„Dronele au dispărut, iar aeroportul este din nou deschis”, a declarat inspectorul adjunct de poliție Jakob Hansen jurnaliștilor.
„Nu am doborât dronele”, a adăugat el.
Poliția daneză a declarat marți că dronele care au închis principalul aeroport al țării par să fi fost operate de „un operator capabil”, adăugând că nu au fost identificați suspecți.
Hansen a spus că poliția colaborează cu armata daneză și serviciile de informații pentru a afla de unde provin dronele.
El a mai menționat că poliția lucrează și cu colegii din Oslo, după ce dronele observate în capitala Norvegiei au determinat închiderea aeroportului pentru câteva ore.
„Am avut două observații diferite de drone”, a declarat Monica Fasting, purtătoarea de cuvânt a aeroportului din Oslo, pentru AFP.
„Am redeschis aeroportul în jurul orei 3:15 dimineața (0115 GMT)”, a spus ea.
Mii de pasageri blocați
Aeroporturile din Copenhaga și Oslo, cele mai aglomerate din regiunea nordică, au fost închise timp de mai multe ore după ce drone au fost observate în spațiul lor aerian luni seara, lăsând zeci de mii de pasageri blocați, în timp ce zborurile au fost deviate.
Aeroportul din Copenhaga a fost închis timp de patru ore, când două sau trei drone mari au fost văzute zburând în imediata sa apropiere, au declarat oficialii, în timp ce aeroportul din Oslo a fost închis timp de trei ore după două observații, potrivit poliției locale.
Zborurile au fost deviate către destinații apropiate în timpul închiderilor, iar oficialii de la ambele aeroporturi au declarat că se așteaptă ca unele întârzieri și perturbări să continue și marți.
Incidentele au avut loc după ce guvernele Poloniei, Estoniei și României au acuzat Rusia de încălcarea spațiului lor aerian în această lună, acuzații pe care Moscova le-a respins.
Întrebat dacă dronele de deasupra aeroportului din Copenhaga ar putea proveni din Rusia, inspectorul adjunct de poliție a spus: „Nu știm în acest moment.”
Aliații NATO se întâlnesc la cererea Estoniei
Între timp, aliații NATO vor organiza marți consultări formale la cererea Estoniei, după ce această țară baltică a declarat că trei avioane de luptă rusești au intrat în spațiul său aerian săptămâna trecută fără autorizație.
Ministerul Apărării din Rusia a negat acuzația.
Intruziunea de vineri a durat 12 minute și a reprezentat un nou test al capacității alianței militare de a răspunde amenințărilor aeriene ale Moscovei, după ce aproximativ 20 de drone rusești au intrat în spațiul aerian polonez pe 10 septembrie.
Cei 32 de ambasadori NATO se întâlnesc de obicei săptămânal într-un format cunoscut sub numele de Consiliul Atlanticului de Nord, la sediul alianței militare din Bruxelles. Estonia a solicitat consultări în baza Articolului 4 din tratatul fondator al NATO.
Polonia a solicitat, de asemenea, discuții în baza Articolului 4 după incidentul cu dronele, iar două zile mai târziu, NATO a lansat o operațiune, denumită Eastern Sentry, pentru a consolida prezența militară a organizației cu avioane europene și alte mijloace de apărare de-a lungul flancului estic.
Cu toate acestea, discuțiile în baza Articolului 4 nu implică automat consecințe militare sau diplomatice.
Articolul 4 aduce chestiuni urgente pe agenda NATO. Este cel mai scurt dintre cele 14 articole ale Tratatului de la Washington. Acesta prevede: „Părțile vor consulta împreună ori de câte ori, în opinia oricăreia dintre ele, integritatea teritorială, independența politică sau securitatea oricăreia dintre Părți este amenințată.”
NATO funcționează pe baza consensului, iar discuțiile pot duce la o formă de decizie sau acțiune comună. Faptul de a invoca Articolul 4 încurajează aliații să reacționeze ca un tot unitar la o situație importantă adusă în atenția lor de un membru al alianței.
