Musulmanii rohingya au cerut comunității internaționale, în cadrul primei reuniuni de nivel înalt a Națiunilor Unite cu privire la situația minorității etnice, să prevină masacrele din Myanmar și să ajute acest grup persecutat să ducă o viață normală.
„Aceasta este o ocazie istorică pentru Myanmar, dar vine mult prea târziu”, a declarat Wai Wai Nu, fondatoarea și directoarea Women's Peace Network-Myanmar, miniștrilor și ambasadorilor din numeroasele state membre ale ONU, în sala Adunării Generale.
Rohingya și alte minorități din Myanmar au suferit decenii de strămutare, opresiune și violență, fără să vadă măsuri concrete în urma constatărilor că sunt victime ale genocidului, a spus ea. „Acest ciclu trebuie să se încheie astăzi”, a adăugat Wai Wai Nu.
Myanmar, o țară majoritar budistă, consideră de mult timp minoritatea musulmană rohingya drept „bengalezi” veniți din Bangladesh, deși familiile lor trăiesc în țară de generații. Aproape tuturor li s-a refuzat cetățenia din 1982.
În august 2017, atacurile unui grup insurgent rohingya asupra forțelor de securitate din Myanmar au declanșat o campanie brutală a armatei, care a forțat cel puțin 740.000 de rohingya să fugă în Bangladesh. Armata este acuzată de violuri în masă, ucideri și incendierea satelor, iar amploarea ofensivei a dus la acuzații de epurare etnică și genocid din partea comunității internaționale, inclusiv a ONU.
Myanmar este afectat de violențe de când armata a răsturnat guvernul ales al lui Aung San Suu Kyi în februarie 2021 și a reprimat brutal protestele. Acest lucru a declanșat confruntări armate în întreaga țară între gherilele prodemocrație și forțele armate ale minorităților etnice, care încearcă să înlăture conducerea militară, inclusiv în statul Rakhine din vest, unde zeci de mii de rohingya încă trăiesc, mulți fiind închiși în tabere.
În 2022, Statele Unite au declarat că au stabilit că membrii armatei din Myanmar au comis crime împotriva umanității și genocid împotriva rohingya.
Definiți de rasism
Șeful agenției ONU pentru refugiați, Filippo Grandi, care a vizitat recent Myanmar, a declarat în cadrul reuniunii de nivel înalt de marți că Bangladesh găzduiește acum aproape 1,2 milioane de refugiați rohingya, iar de când luptele au reizbucnit în Rakhine în 2024 între armată și Armata Arakan, încă 150.000 au căutat siguranță în țara vecină.
Armata Arakan, aripa militară bine înarmată a minorității etnice Rakhine, care caută autonomie, controlează acum aproape tot statul Rakhine, a spus Grandi, iar situația rohingya de acolo nu s-a îmbunătățit.
Aceștia încă se confruntă cu discriminare, incendierea satelor lor, excluderea de la muncă, interdicția de a se deplasa liber, acces limitat la educație și îngrijiri medicale și amenințarea arestării, a spus el.
„Sunt supuși muncii forțate și recrutării forțate”, iar „viețile lor sunt definite zilnic de rasism și frică”, a adăugat Grandi.
Julie Bishop, trimisul special al ONU pentru Myanmar, a declarat că există puține semne că criza politică ar putea fi rezolvată, neexistând un armistițiu convenit, o cale spre pace sau o soluție politică.
Guvernul se pregătește pentru alegeri care vor începe la sfârșitul lunii decembrie, dar șeful ONU pentru drepturile omului, Volker Turk, a declarat că acestea nu vor reflecta voința poporului și nu vor crea o bază pentru o pace durabilă.
Alegerile vor avea loc sub control militar, rohingya nu pot vota deoarece le-a fost retrasă cetățenia, iar partidele etnice Rakhine au fost descalificate din cursă.
Cea mai profundă dorință a rohingya
Rofik Huson, fondatorul Arakan Youth Peace Network, a declarat în fața adunării că, în ciuda deceniilor de persecuție, „cea mai profundă dorință” a rohingya este să trăiască în patria lor ancestrală, Myanmar, în pace și securitate.
„Totuși, ultimul deceniu a arătat că acest lucru nu este posibil pentru noi fără sprijin internațional, fără presiune internațională”, a spus el.
El a cerut crearea unei zone sigure supravegheate de ONU în nordul statului Rakhine, de-a lungul graniței cu Bangladesh.
Maung Sawyeddollah, fondatorul Rohingya Student Network, vorbind cu o voce plină de pasiune, a spus că fără autodeterminare pentru rohingya și protecție internațională în Rakhine, nu poate exista o pace durabilă.
„ONU trebuie să mobilizeze resurse pentru a împuternici populația rohingya”, a spus el liderilor mondiali.
Președintele Adunării Generale, Annalena Baerbock, care a prezidat reuniunea, a încheiat spunând: „Astăzi este doar un punct de plecare, trebuie să facem mai mult.”
Ea a promis măsuri concrete în acest sens.
