Într-un scurt videoclip distribuit la mijlocul lunii august, ministrul extremist al Israelului, Itamar Ben-Gvir, a fost surprins amenințând un prizonier palestinian care arăta foarte slăbit în infama închisoare Ganot.

Videoclipul, devenit viral, a atras atenția asupra prizonierului palestinian – Marwan Barghouti – care a petrecut o parte din cei 23 de ani de detenție în izolare completă.

Barghouti, în vârstă de 66 de ani, care era tânărul lider carismatic al mișcării Fatah în Cisiordania ocupată înainte de încarcerare, este unul dintre cei aproape 10 000 de prizonieri palestinieni care zac în închisorile israeliene.

Cu toate acestea, el nu se numără printre cei aproximativ 2 000 de prizonieri palestinieni pe care Israelul a fost de acord să-i elibereze ca parte a acordului de încetare a focului cu Hamas.

Barghouti a fost de mult timp în fruntea listelor pentru numeroase schimburi de prizonieri negociate între Israel și palestinieni. Totuși, statul sionist nu l-a eliberat, în ciuda apelurilor repetate de-a lungul anilor din partea organizațiilor pentru drepturile omului, a multor organizații palestiniene, inclusiv Hamas, și chiar a unor grupuri israeliene.

Potrivit diferitelor surse, Barghouti a fost supus în mod repetat torturii și tratamentului inuman în timpul detenției sale în închisorile israeliene.

Deși Barghouti este membru al grupului rival Fatah, Hamas a cerut în mod repetat eliberarea acestui lider carismatic, care este văzut pe scară largă ca o punte între toate facțiunile palestiniene.

Pentru context, Fatah a lansat prima rezistență palestiniană împotriva Israelului la sfârșitul anilor 1950, sub conducerea regretatului Yasser Arafat.

Din 2006, Hamas guvernează Gaza, în timp ce Organizația pentru Eliberarea Palestinei (OEP), condusă de Fatah, administrează Cisiordania ocupată.

Joi, un purtător de cuvânt al guvernului israelian a declarat categoric că Barghouti nu va fi eliberat ca parte a celui mai recent schimb de prizonieri.

Dar de ce Israelul se teme atât de mult să elibereze acest lider palestinian?

„Pentru că Barghouti continuă să aibă o influență politică uriașă”, spune Dan Steinbock, un analist politic de renume și autorul unei cărți lansate recent, The Fall of Israel.

Sondajele recente din Palestina sugerează că Barghouti este cel mai popular lider palestinian, obținând peste 50% din voturi în Cisiordania ocupată și Gaza, comparativ cu alți lideri din Hamas și Mahmoud Abbas, actualul președinte al Autorității Palestiniene.

„Mandela palestinian”?

Barghouti a fost închis în 2002 sub acuzația de implicare în atacuri care au dus la moartea a cinci persoane în incidente separate.

Barghouti a negat nu doar acuzațiile israeliene, ci și legitimitatea tribunalului care l-a judecat. Potrivit diferitelor rapoarte, procesul său nu a fost echitabil, cu „numeroase încălcări ale dreptului internațional”.

„Cabinetul israelian se teme de Barghouti pentru că el poate face ceea ce Netanyahu a încercat să împiedice încă din anii 1990: poate unifica palestinienii, așa cum Nelson Mandela a unit mișcarea anti-apartheid din Africa de Sud”, explică Steinbock pentru TRT World.

Chiar și unii israelieni împărtășesc această opinie. Alon Liel, fost director general în Ministerul de Externe al Israelului și persoana de contact a statului israelian cu Barghouti înainte de încarcerarea acestuia, se numără printre ei.

„Israelul se teme de capacitatea lui Barghouti de a uni poporul palestinian în jurul său”, spune Liel pentru TRT World.

Liel subliniază o asemănare izbitoare între Mandela și Barghouti – ambii au fost închiși timp de 27 de ani în total.

Înainte de 2002, Barghouti a fost închis de autoritățile israeliene în mai multe perioade, începând cu anii 1970. El s-a alăturat mișcării Fatah la vârsta de 15 ani. Cinci ani mai târziu, a fost arestat și închis de Israel pentru mai mult de patru ani.

La fel ca Mandela, Barghouti a reușit să rămână activ politic în timpul detenției, lansând diverse inițiative, inclusiv Documentul Prizonierilor Palestinieni.

Documentul solicită un stat palestinian independent cu capitala Ierusalimul de Est și incluzând toate teritoriile ocupate în 1967.

Diversitatea autorilor documentului, membri ai Hamas, Fatah și altor grupuri de rezistență palestiniene, a consolidat capacitatea lui Barghouti de a atrage sprijin din partea diferitelor facțiuni.

Ramzy Baroud, analist politic palestinian și scriitor, afirmă că Barghouti reprezintă „o generație de lideri palestinieni mai puțin divizați pe facțiuni și mai naționaliști”.

Dacă ar fi eliberat, Barghouti ar putea cataliza în sfârșit un nou discurs național unificator care „transcende atât diviziunile facționale, cât și separarea geografică”, spune Baroud pentru TRT World.

Profesorul palestinian de renume Sami al Arian îl descrie pe Barghouti drept „un patriot palestinian care plătește un preț uriaș pentru autodeterminarea palestiniană”.

În 2017, Barghouti a condus o grevă a foamei care a dus la îmbunătățirea drepturilor de vizitare pentru prizonierii palestinieni. De la atacul Hamas din 7 octombrie, Barghouti a fost ținut în izolare, fiind privat de orice interacțiune cu familia și avocații săi.

„O punte între genocid și pace”?

În timp ce Barghouti a apărat lupta armată în Cisiordania ocupată și Gaza, el a susținut opoziția pașnică în alte zone aflate sub control direct israelian. Drept urmare, și-a găsit aliați nu doar printre palestinieni, ci și în cercurile politice israeliene care caută o soluție pașnică la conflict, potrivit lui Steinbock.

Din perspective diferite – de la problema unificării Hamas-Fatah până la modalitățile de pace cu Israelul – Barghouti oferă cauzei palestiniene și rezistenței „conducere, direcție și integritate”, spune Steinbock.

În stadiul actual, statutul lui Barghouti ca figură transcendentă peste facționalismul palestinian poate deschide calea pentru o nouă conducere palestiniană comună, care poate contribui, de asemenea, la stabilirea unei baze politice pentru pace cu Israelul, potrivit experților.

Barghouti poate fi „o punte pentru trecerea de la genocid la un acord politic final cu Israelul”, spune Zaha Hassan, avocat pentru drepturile omului și cercetător senior la Carnegie Endowment for International Peace.

Deși există un mare semn de întrebare cu privire la cine va guverna Gaza în scenariul propus de transfer de putere, Hassan consideră că Barghouti ar fi „acceptabil” ca administrator al Gazei pentru Hamas și majoritatea palestinienilor.

Conform planului lui Trump, se preconizează o entitate politică palestiniană tehnocrată care să gestioneze operațiunile zilnice din Gaza, în timp ce un Consiliu al Păcii condus de președintele SUA va supraveghea această structură.

Dar Israelul va respinge această idee, adaugă ea, „deoarece Netanyahu și partenerii săi ultra-naționaliști din coaliție nu doresc să vadă o guvernare palestiniană în Gaza care ar putea sprijini o soluție cu două state”.